Autoritățile libaneze anunță că explozia din Beirut a fost provocată de peste 2.700 de tone de azotat de amoniu adus de o navă arestată în port în anul 2013. Este vorba despre un îngrășământ chimic, același care în 2004 a generat deflagrația de la Mihăilești, județul Buzău, soldată cu 18 morţi şi 13 răniţi. Atunci au fost doar 20 de tone de azotat de amoniu, de peste o sută de ori mai puțin decât în cazul Beirut.
Autoritățile libaneze au anunțat că în portul din Beirut erau depozitate 2.750 de tone de azotat de amoniu care urmau să fie transportate în Africa. Presa de la Chișinău și site-ul BBC în limba rusă, care citează agenția TASS, scrie că explozia din Beirut a fost provocată de azotatul de amoniu adus de nava moldovenească Rhosus, în 2013.
Președintele Michel Aoun a declarat marți seară că este “inacceptabil” ca o asemenea cantitate de substanță extrem de inflamabilă să fie depozitată în port, timp de șase ani, fără măsuri de siguranță, notează Al Jazeera.
Tragedia din Liban amintește de cel mai mare dezastru produs pe şoselele din România. Un camion cu azotat de amoniu a explodat, pe 24 mai 2004, pe drumul European 85, la Mihăileşti, în judeţul Buzău, deflagraţia soldându-se cu 18 morţi şi 13 răniţi.
Tirul încărcat cu 20 de tone de îngrășământ chimic s-a răsturnat pe marginea drumului iar câţiva şoferi au sunat la poliţie şi pompieri. Până la sosirea echipajelor, camionul a luat foc şi, în timp ce pompierii şi poliţia interveneau, s-a produs explozia, în urma combinării azotatului cu motorina scursă din rezervor. Zeci de imobile din Mihăileşti au fost afectate, pe o rază de peste un kilometru.
Nitratul de amoniu devine periculos prin contaminarea cu substanțe combustibile
Potrivit fișei de securitate publicată de un producător român, acest îngrășământ în sine nu este combustibil, dar poate întreține combustia chiar și în absența aerului. La cca. 170 °C se topește, descompunându-se relativ lent în amoniac și acid azotic.
La peste 200 °C descompunerea este rapidă și dacă nu se iau măsuri imediate de răcire prin stropire cu o cantitate maxim posibilă de apă, inundare efectivă, reacția de descompunere poate deveni o reacție în lanț, produșii de descompunere, respectiv oxizii de azot, catalizând reacția care se poate transforma în orice clipă în explozie.
Îngrășământul poate să se aprindă și să ardă la temperaturi mari (peste 400 °C) cu descompunere simultană în oxizi de azot, descompunere care se poate transforma în explozie în cazul contaminării cu materiale incompatibile. În această categorie intră combustibili precum benzina și motorină, pulberi metalice și lubrifianți, precum vaseline și uleiuri.
