Nu au pretenții de artiști și nici prea multă școală, însă talentul nativ pe care românii și-l descoperă atunci când sunt chinuiți de griji și de nevoi, face minuni chiar și în țări în care nimeni nu le-ar fi dat vreo șansă. Doi muncitori români , plecați de mulți ani dintr-o țară care a rămas fără industrie , au ajuns să încânte cu spectacole în aer liber , puhoaiele de turiști care trec zilnic porțile cetății eterne.
În ultimii ani o sumedenie de imigranții români, au demonstrat în toate colțurile Europei că pot deveni adevărați supraviețuitori chiar dacă nu au prea multe calificări.
Plecați de mulți ani dintr-o țară care nu i-a mai vrut, Gifgi Ursu și Marcel I. au ajuns să cucerească nu orice oraș ci chiar Roma, capitala italiei.
Cei doi români și-au făcut un rost într-un oraș în care strămoșii lor, Împăratul Traian și Regele Decebal îi veghează protector de la înălțime, de pe columna veche de două mii de ani.
Unul modelează în nisip tot felul de animale de companie iar celălalt face zilnic zeci de mii de baloane de săpun de toate dimensiunile spre încântarea copiilor și a trecătorilor de toate vârstele .
Nea Gigi Ursu are 63 de ani și a venit la Roma tocmai de la Botoșani ca să câștige cinstit o bucată de pâine. Are un nume predestinat ca cel al ursului carpatin care nu se sfiește de pericole dar nici de efort. Stă toată ziua cu un băț în mână din care aruncă zeci de baloane de săpun către fiecare copil care trece prin Piazza del Popolo.
Moldoveanul trecut de a doua tinerețe, se bucură când aude graiul româneasc și deapănă o poveste tristă, cu o fabrică ce s-a închis și cu o familie forțată s-o apuce către zări străine pentru a-și asigura traiul zilnic. Și-a încercat norocul în Israel unde a muncit în construcții însă familia s-a mutat până la urmă în Italia și a așa a ajuns la Roma.
Se simte stânjenit când îl întrebi cât câștigă și aruncă privirea la borcănelul în care primește câte un bănuț de la cei care-i apreciază talentul.
Cu toate acestea nu se plânge și spune că în zilele bune ajunge să câștige chiar și 60 de euro la zie iar în week-end bate suta.”ToțI copiii mă caută pentru că se distrează foarte mult cu mine. Mă știu foarte mulți italieni, mă mai cheamă și la petreceri. Dacă e nevoie eu cânt și la instrumente, la acordeon dar și cu vocea” pobestește Gigi Ursu.
Pe o altă stradă, pe care ai acces către treptele spaniole, descoperim un alt supraviețuitor cu o poveste tristă de viață. Îl cheamă Marcel și este de lângă Tecuci. Spune la toată lumea că în România a fost chelner la un bar după ce s-a închis fabrica însă de 14 ani a venit la Roma ca să-și încerce și el norocul printre străini.
Până în anul 2016 a lucrat într-un restaurant care a fost închis de autorități pentru că nu avea licență. De doi ani a ajuns în stradă unde și-a aflat adevăratul talent: sculpteează în nisip animale de companie.”Nu sunt artist dar de nevoie am învățat să fac tot felul de animale din nisip ca să distrez pe turiști . Sunt zile când câștig bine , mai ales în week-end dar în general nu mă plâng . Mi-am făcut un rost printre Italieni, mi-am cumpărat și casă aici la Roma, am gospodărie caacasă la mama.. În țară mă duc doar în vacanță pentru că nu prea am ce face la Tecuci.Singurul lucru care îmi lipsește este berea noastră care este multă mai bună decât cea din Italia.”povestește Marcel.
Anul trecut erau înregistrați oficial în Italia peste un milion de români, fiind de departe cea mai mare comunitate de imigranți din peninsulă.
În capitala Italiei, Roma, se află cea mai mare comunitate de români, cu aproape 90 de mii de persoane, dintre care 40 de mii de bărbați și 50 de mii de femei.
