La 29 de ani de la tragedie, apare o uimitoare mărturie asupra morții asistentei de ambulanță Maria Tătăranu în cel mai sângeros episod al Revoluției consumat pe străzile municipiului Buzău. Un ieșean a descris pe o rețea de socializare infernul din Bariera Ploiești, în mijlocul căruia a picat coloana de TAB-uri din Piatra Neamț care mergea în București.
În decembrie 1989, ieșeanul Gabriel Acostăchioaiei era militar în termen la o unitate de infanterie din județul Neamț. El și camarazii săi au pornit cu o coloană de blindate către București, însă au primit ordinul de a staționa trei zile în Buzău, la comandamentul Armatei a II-a.
La reluarea drumului spre Capitală, convoiul militarilor nemțeni a nimerit în schimbul de focuri din zona Cimitirului Eroilor, unde s-au consumat poate cele mai sângeroase lupte din Buzău.
Într-o postare pe o rețea de socializare, fostul militar în termen Gabriel Acostăchioaiei a împărtășit experiența trăită în momentul în care coloana de vehicule blindate trecea printre gloanțele trase din unitățile de transmisiuni și geodezi, aflate de o parte și de cealaltă a cimitirului Eroilor.
”Noi plecasem din unitate vreo 20-25 de TAB-uri de infanterie, 3 camioane cu efecte, bucătărie de campanie și-o ambulanță de la spitalul din oraș în care erau un medic militar, ambulanțierul și o asistentă. (…) Cei din unitatea din Buzău au fost alertați că o coloană de teroriști îmbrăcați militar se apropie de oraș și (se pare!) comandanții noștri au fost alertați că teroriști au atacat unitatea militară de lângă sediul Armatei a II-a și trag dinspre cimitir”, scrie Gabriel pe Facebook.
În mărturia sa, ieșeanul surprinde inclusiv momentul morții unei asistente de la Ambulanță. Era în timpul serviciului și venise să preia răniții din unitatea militară de transmisiuni. Mașina de salvare circula în coada convoiului de transportoare din Piatra Neamț care ieșea din unitatea militară. În dreptul cimitirului, se trăgea intens.
”Sunau gloanțele pe blindajul TAB-ului de spuneai că-i grindină. Au început să tragă și-ai noștri. Infern! Majoritatea dintre noi eram protejați de blindaje și, în orice caz, eram militari. Dar asistenta din ambulanță s-a panicat, a fugit încercând să escaladeze gardul din beton spre unitatea militară. Acolo a rămas. Pe gardul ăla înalt, atârnând de-o parte și de cealaltă, împușcată din ambele direcții”, povestește Gabriel.
După ce au scăpat din măcelul de la Buzău, infanteriștii nemțeni au pornit spre București, unde au stat până la sfârșitul lunii ianuarie 1990. Ei au avut misiunea de a organiza filtre rutiere menite să descopere și să recupereze armele distribuite în decembrie.
Mărturia ieșeanului coincide cu povestea morții Mariei Tătăranu, singura asistentă de ambulanță din Buzău care a fost ucisă la Revoluție.
Pe fondul isteriei create în acele zile, cum că teroriştii au fost activaţi pentru a apăra regimul Ceauşescu, militarii trăgeau în tot ce li se părea suspect.
Aproape toţi miliţienii şi securiştii buzoieni au fost ţinuţi sub pază militară la sediul Poliției Buzău pentru a fi protejaţi de cei care ar fi considerat de cuviinţă să îşi facă singuri dreptate pentru o anumită injustiţie săvârşită de oamenii legii împotriva lor.
Confuzia creată în mod intenţionat în zona unităţilor militare din zona aerodromului a
determinat declanşarea unui schimb de focuri între UM 01708 şi UM 01671 în urma căruia şi-au pierdut viaţa la 25 decembrie 1989, soldatul Ion Antemir, maistrul militar Alexandru Dumitru şi geodezul Nicolae Cristea.
În timpul acestor lupte, asistenta Maria Tătăranu, în vârstă de 59 de ani, a fost nimerită de un glonţ în abdomen şi a decedat în scurt timp.
