Porțile Cetății Bradu, din patrimoniul Muzeului Județean Buzău, restaurate de specialiști din Suceava

Procesul de restaurare a început în urmă cu doi ani în Laboratorul de Restaurare și Conservare al Muzeului Național al Bucovinei din Suceava.

Pe aceste două porți mari din lemn de stejar, căptușite cu benzi groase din fier, se intra prin partea de est în curtea cetății de pe valea Nișcovului, în mijlocul căreia se află biserica „Sf. Dumitru”.

„După un efort de aproape doi ani și jumătate, porțile Mănăstirii Bradu, din patrimoniul Muzeului Județean Buzău, au fost restaurate pentru prima dată. Cu o vechime de aproape 240 de ani aceste piese urmează să își dezvăluie impresionanta istorie cât de curând”, precizează Daniel Costache, managerul Muzeului Județean Buzău.

Mănăstirea ortodoxă Bradu este situată în comuna Tisău, județul Buzău, pe malul stâng al Nișcovului fiind pe vremuri o fostă mănăstire de călugări greci.

Aceste ultime porți masive ale cetății, care datează dinainte de 1821, păstrează în plăcile blindajului de metal proiectile de plumb trase de eteriști.

Eteria era o organizație secretă creată la Odesa care avea ca scop eliberarea creștinilor, cu precădere a grecilor, de sub stăpânirea otomană, și întemeierea unor state creștine libere.

Eteria a fost o organizație secretă creată la Odesa cu scopul de a elibera creștinii de sub stăpânirea otomană și a întemeia state creștine libere.

Eteria a decis declanșarea Revoluției Române de la 1821, însă greșelile făcute încă de la început de Alexandru Ipsilanti, devenit epitrop general al Eteriei, aveau să-l ducă în conflict cu Tudor Vladimirescu, care a condus Revoluția de la 1821.

Eteriștii l-au asasinat pe Tudor Vladimirescu, cel care își propusese nu numai înlăturarea dominației otomane, ci și a domnitorilor fanarioți greci.

Mănăstirea fortificată Bradu este trecută pe lista monumentelor istorice și a făcut obiectul multor cercetări arheologice.

Cetatea Bradu a fost ridicată de familiile boierilor Cândeşti şi Pătârlăgeni în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Domnitorul Constantin Brâncoveanu s-a ascuns aici când era căutat de turci.

Complexul este format din zidul de incintă al cetăţii, casa domnească, construită la sfârşitul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea, ruinele chiliilor şi spaţiilor de locuit sau de servicii, construite în anfiladă de-a lungul zidurilor de incintă de pe laturile de nord, est şi sud, turnurile de colţ.

În interior se află biserica Sf. Dumitru, construită la 1634, pictată între 1640 – 1641, restaurată prima dată la 1844 şi între 1986 – 1998, când a fost restaurat şi consolidat şi zidul de pe latura de nord şi jumătate din zidul de pe latura de est.

Cetatea Bradu este o cetate de vale, amplasată pe malul stâng al pârâului Nişcov. A fost vizitată de domnitorul Constantin Brâncoveanu, care s-a ascuns aici în 1703, 1708, 1711, când era căutat de turci.

Din porunca lui s-a construit casa domnească, pe latura de vest a incintei fortificate. În 1821 cetatea a fost folosită ca refugiu de boierii din zonă, atacată de eterişti, cărora le-a făcut faţă, fără a putea fi cucerită.

Ultimele porţi ale cetăţii, care datează dinainte de 1821 şi păstrau în plăcile blindajului de metal proiectile de plumb trase de eterişti, au fost aduse în Muzeul Judeţean Buzău în anul 1978, de unde au plecat la Suceava pentru restaurare.