Dulci, zemoase şi foarte gustoase sunt prunele din acest an. Recoltă atât de bogată, nu s-a mai văzut de mult, spun fermierii, aşa că ţuica va fi din belşug. Şi gospodinele vor avea din ce face compot sau magiun. La Buzău, fructele coapte sunt gata de recoltat, iar culesul este deja în toi.
Staţiunea de Cercetare Pomicolă Istriţa deţine o livadă uriaşă de prun şi, cum fructele sunt din belşug, unitatea a lansat un program care încurajează consumul de hrană sănătoasă.
Cei care vor să mănânce fructe direct din pom sunt aşteptaţi să şi le culeagă singuri. În plus, pot mânca pe săturate, fără să plătească, iar bani vor da doar pe cantitatea pe care o vor lua acasă.
Nea` Gabi Niculescu, om pus pe glume, este unul dintre cei mai vechi culegători de fructe din livada de la poalele Istriţei. La 61 de ani, trudeşte cot la cot cu alţi 34 de angajaţi şi zilieri pentru a culege necesarul de prune cerute de clienţi din toată regiunea.
”Sunt nemaipomenite. Vindem şi la turci, şi la italieni. Pruna bună trebuie să fie galbenă, să aibă puful pe ea. Are gust bun, iar ţuica şi gemul vor fi de calitate. Din 2000 vin în această livadă. Dacă nu mai e de muncă, mergem şi noi la struguri, la mere”, ne spune domnul Niculescu.
În pieţele din Capitală ajung mai bine de jumătate dintre prunele culese din livada buzoiană. Comenzile se fac seara, iar a doua zi fructele ajung proaspete la clienţi. Ritmul culesului este alert, cererea de fructe fiind foarte mare în această perioadă. ”Cam 10 kilograme are lada de prune şi o culegem în cam 30 de minute. Culegem multe, multe lăzi într-o zi. Depinde de experienţa fiecăruia”, ne spune una dintre angajatele staţiunii pomicole.
Cel puţin şapte tone de prune pentru consum pleacă zilnic din livada Staţiunii de Cercetare Pomicolă Istriţa, unitate care se află în subordinea Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. Livada de pruni se întinde pe 36 de hectare iar producţia de anul acesta va depăşi 8 tone la hectar.
”Din ce am înţeles, în alte părţi nu s-au făcut prunele ca aici. De aceea, cererea este mare. La soiul Stanley preconizăm că vom avea ce culege până după jumătatea lunii septembrie. Trecem apoi la Anna Spath. Cele mai multe ajung în centre comerciale din Buzău, Prahova, Bucurelşi, Galaţi, Braşov. Preţul se negociază în funcţie de cantitatea pe care oamenii vor să o cumpere. Suntem însă aliniaţi la preţul pieţei”, precizează Rareş Pândaru, şef de fermă.
Pentru că fructele sunt din belşug, ferma pomicolă a lansat un program care încurajează consumul de hrană sănătoasă. Cei care vor să mănânce fructe direct din pom sunt aşteptaţi să şi le culeagă singuri. ”Trebuie să ştie să culeagă, să nu cadă de pe scară şi să-i placă să munceasă”, este condiţia pe care ne-o dezvăluie unul dintre zilierii aflaţi la cules în livada de pruni.
”Aşteptăm oameni curioşi să vadă staţiunea, livada noastră, să vadă ce înseamnă să culegi prune. Este o acţiune interactivă pentru copii. Îi aşteptăm în cursul săptămânii şi în weekend, noi suntem deschişi. Este o activitate care ne recreează şi vrem ca lumea să afle cât mai multe despre noi”, spune Rareş Pândaru, şeful fermei pomicole.
Odată ajunşi în livadă, oamenii pot sta cât doresc. Mănâncă pe săturate fără să plătească, iar la final vor lăsa bani doar pe fructele pe care le vor lua acasă. Cantitatea minimă pe care trebuie să o cumpere este de 5 kilograme. Accesul în livadă se face pe bază de programare.
