Comuna Scorțoasa a obținut un statut atractiv pentru investitorii în turism

#image_title

Mai puțin celebri decât vulcanii de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, Fierbătorile de la Beciu pot deveni rapid un reper turistic al zonei. Asta, după ce comuna Scorțoasa a obținut un statut atractiv pentru investitorii în turism.

Sunt mulți turiștii care vizitează rezervația naturală Vulcanii Noroioși, din județul Buzău, însă puțini dintre ei știu pe raza cărei localități se află. Scorțoasa este numele comunei binecuvântate cu unul dintre cele mai frumoase fenomene naturale.

Cei mai cunoscuți sunt vulcanii de la Pâclele Mari și Pâclele Mici. Astfel de fenomene mai sunt în Europa, însă vulcanii din comuna Scorțoasa sunt unici deoarece bat recorduri: Pâclele Mari sunt cei mai înalți iar Pâclele Mici se găsesc pe cel mai extins platou.

Scorțoasa a primit zilele trecute un nou statut care îi permite să se dezvolte și să se promoveze mai mult, cu ajutorul fondurilor europene. Comuna aflată pe teritoriul Geoparcului „Ținutul Buzăului” se numără printre cele 21 de localități din țară care au fost atestate, prin decizie a Guvernului, ca zone cu resurse turistice.

“Prin promovarea ca zone cu resurse turistice, aceste localităţi vor beneficia de şanse mai mari de dezvoltare prin atragerea fondurilor europene, ȋn condiţiile ȋn care proiectele de infrastructură turistică, tehnică şi de protecţia mediului vor fi promovate cu prioritate, prin programele naţionale, regionale şi judeţene de dezvoltare”, arată Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Primește o șansă de a se dezvolta turistic inclusiv satul Beciu, localitate pe raza căreia se găsesc Fierbătorile de la Beciu, cei mai activi vulcani noroioși din Europa. Suprafața modelată de scurgerile de noroi are circa 40 de metri lungime și 20 de metri lățime.

Satul Beciu se află într-o vale, iar asfaltul se termină în mijlocul localității. De acolo se parcurge un drum de pământ destul de îngust, care pe hărțile online apare ca DC 97, ce face legătura cu satul Arbănași, din Beceni. După trei kilometri de urcat printre ierburi și arbuști, descoperi zona vulcanică.

Decizia este una importantă pentru dezvoltarea turismului în arealul din jurul vulcanilor noroioși. Autoritățile pot accesa mai ușor fonduri pentru modernizarea infrastructurii rutiere și a rețelei de utilități.

„Pe Anghel Saligny, cei de la Drumuri au apropbate fonduri pentru drumul de la Sătuc pînă la Vulcanii Noroioși, iar noi, pe Compania Națională de Investiții, avem de la Policiori, intersecție, până la Beciu. Proiect de asfaltare avem și în satul Beciu. Există studiul de fezabilitate deja, iar acum sperăm să identificăm rapid surse de finanțare”, declară Vasile Săcuiu, primarul comunei Scorțoasa.

Principalii beneficiari ai deciziei Guvernului sunt însă viitorii investitori în turismul local. Teritoriul localității Scorțoasa, inclusiv zonele din apropierea vulcanilor noroioși, devine atractiv pentru aceștia, potrivit așteptărilor împărtășite de primarul comunei.

„Noi ne zbatem să asigurăm modernizarea infrastructurii, drumuri, apă, canalizare, pentru ca zona să devină atractivă. Dezvoltarea turistică va fi realizată însă de investitorii privați. De ce am plecat la drumul ăsta? Simplu. Cine depune un proiect pe GAL, de exemplu, dacă sunt într-o zonă cu potențial turistic, cum suntem noi acum, pleacă cu un punctaj în plus, de 20, chiar 25 de puncte, în evaluarea dosarului. Înainte, trebuia să plece de la zero și de aceea zona nu s-a dezvoltat aproape deloc”, precizează Vasile Săcuiu.

Scorțoasa este o comună formată din satele Balta Tocila, Beciu, Dâlma, Deleni, Golu Grabicina, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus, Gura Văii, Plopeasa, Policiori și Scorțoasa (reședința). Comuna se află în depresiunea Policiori din valea râului Sărățel și pe raza ei se află o parte din rezervația Vulcanii Noroioși. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ 102F care o leagă de Berca (și DN10) la sud și de Mânzălești la nord, constituind o rută de acces către Vulcanii Noroioși.

Urmărește-ne pe Google News