Cei doi profesori din Buzău acuzați de trafic de droguri, arestați preventiv pentru 30 de zile

#image_title

Sute de grame de substanțe interzise, telefoane mobile, cântare și bani au fost ridicate de la zeci de suspecți în urma unor percheziții derulate în județele Buzău, Vrancea, Brăila și Teleorman, sub coordonarea DIICOT.

„Au fost descoperite și ridicate 150 de grame de materie vegetală tocată (canabis), 120 de grame de substanță cristalizată, albă (3-CMC) și 22 de semințe de canabis. De asemenea, polițiștii au indisponibilizat 57 de comprimate, 150 de grame de substanță galbenă (NSP), 17 telefoane mobile, 6 cântare, 1 laptop, 390 de euro și 7.900 de lei”, transmite IPJ Buzău.

După finalizarea audierilor, procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Buzău au dispus reținerea a opt persoane bănuite, iar, față de alte cinci, a fost luată măsura controlului judiciar.

În cursul zilei de miercuri, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Buzău, cu propunerea de arestare preventivă a persoanelor reținute, pentru 30 de zile. Cei opt, între care și cei doi profesori, au primit mandat de arestare preventivă.

Reamintim că, la data de 26 septembrie a.c., polițiști Serviciului pentru Combaterea Criminalității Organizate (SCCO) Buzău, împreună cu procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Buzău, au destructurat o grupare infracțională care făcea trafic de droguri de risc și mare risc și efectua operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deţine autorizaţie.

„Din cercetări a reieșit că, în perioada ianuarie-septembrie 2023, mai mulți bănuiți, din județul Buzău, ar fi achiziționat, de la persoane din județele Vrancea, Brăila și Teleorman, diferite cantități de droguri de risc (canabis), mare risc (3-CMC, MDMB-4en-PINACA) și substanțe psihoactive (2-CMC, ADB-BUTINACA, 5F-MDMB-BUTINACA și 5F-ADB), în vederea comercializării, către consumatori din municipiul Buzău”, se arată într-un comunicat al IPJ Buzău.

Din actele de urmărire penală efectuate a rezultat că drogurile ar fi fost comandate prin intermediul unor aplicații online criptate, iar plata s-ar fi realizat prin transferuri în echivalentul unei criptomonede. Distribuția și vânzarea ulterioară a drogurilor ar fi avut loc fără ca persoanele să se întâlnească, cumpărătorul primind, după ce efectua plata, o fotografie și coordonatele GPS ale locului în care se aflau drogurile ce făcuseră obiectul tranzacției.