O echipă de arheologi din București și Buzău lucrează timp de o lună pe şantierul de la Cârlomăneşti, sit care în ultimii 15 ani le-a oferit istoricilor informații importante despre modul de viaţă al locuitorilor de la Curbura Carpaților, despre ocupaţia și meşteşugurile pe care le stăpâneau. Necropola este una dintre cele mai mari din ţară şi ar putea număra sute sau mii de morminte.
De mai bine de 15 ani, arheologii îşi continuă, an de an, cercetările în această necropolă din Epoca Bronzului. În această sesiune au fost deschise cinci morminte iar unele dintre ele sunt extrem de bogate din punct de vedere arheologic, oferind un material de studiu interesant pentru cercetările ulterioare.
Cea mai mare parte a inventarului, scos la iveală printr-o muncă extrem de atentă şi de meticuloasă, urmează să ajungă la Muzeul Judeţean Buzău, pentru o cercetare aprofundată.
În echipa de specialiști se află Monica Şandor Chicideanu, de la Universitatea București, antropologul Mihai Constantinescu, de la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, și buzoienii Sebastian Matei și Daniel Costache, arheologi ai Muzeului Județean.
Cele mai recente descoperiri arheologice din necropola de la Cârlomăneşti sunt extrem de importante pentru istoria acestor meleaguri. Resturile umane şi artefactele descoperite în necropola de la Cârlomăneşti le-au oferit istoricilor date despre modul de viaţă al locuitorilor de aici, despre ocupaţia lor, meşteşugurile pe care le stăpâneau.
”Este o necropolă care începe undeva la 2.200 îen și care are înmormântări până în jur de 1.700 îen. E necropola adiacentă așezării Cetățuia care se află la veo 600 de metri în linie dreaptă de locul în care săpăm acum. E o necropolă foarte mare. Până acum am scos 120 de morminte dar ea are câteva sute dacă nu chiar mii”, a declarat Mihai Constantinescu, de la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” din București.
Descoperirile de la Cârlomănești le oferă specialiștilor detalii esenţiale despre oamenii care au trăit la Curbura Carpaţilor în urmă cu aproape 4.000 de ani. Mormintele descoperite recent aparţin oamenilor care trăiau în regiune între anii 2000-1600 î.e.n..
”Ştim mai multe despre stilul lor de viaţă. Avem în prelucrare şi analize privind dieta acestor populaţii, ştim mai multe despre starea lor de sănătate, ce înălţime aveau, ce mâncau de obicei, ce boli îi afectau. Am aflat că statura, pentru bărbaţi, era undeva la 1,55 – 1,60 m. iar pentru femei 1,50 – 1,55 m, vorbind despre statura medie”, spunea antropologul Mihai Constantinescu după campania de săpături din 2017.
Potrivit cercetătorilor, printre obiectele descoperite anul trecut în morminte se află şi o posibilă jucărie folosită de copii acum peste 3.000 de ani, un vas în formă de porumbel în care se aflau oase de porc.
„Apar şi piese de bronz, inele de buclă, folosite la prinderea părului după ce era împletit, brăţări, coloane de bronz care erau puse la gât, fusaiole, vase foarte frumoase, unicat pentru Epoca Bronzului în România, pe de o parte prin formă, dar şi prin păstrarea foarte bună a vasului. Am găsit un vas în formă de porumbel în care erau opt fragmente de oase de la picioarele de porc, folosit probabil ca jucărie pentru copii”, declara anul trecut antropologul Mihai Constantinescu.
Descoperit în urma unei intervenții a autorităților locale ce amenajau un drum pe teritoriul satului Nișcov, șantierul arheologic din punctul ”La Arman” s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari necropole din epoca bronzului de pe actualul teritoriu al Munteniei.
Importantul sit arheologic, cercetat aproape fără întrerupere din anul 2003, a furnizat unele dintre cele mai importante informații de interes științific în legătură cu riturile și ritualurile funerare de acum 4000 – 4500 de ani.
De asemenea, unele dintre cele mai valoroase artefacte expuse în spațiile expoziționale ale Muzeului Județean Buzău provin din mormintele cercetate aici.
Un alt şantier arheologic este deschis în prezent la Pietroasa Mică, cetatea de la Gruiu Dării, iar un altul va fi redeschis în luna august tot la Cârlomăneşti, dar în punctul Cetăţuia.
