Palinca cu pară în sticlă, mândria unui producător din Buzău. Care este secretul introducerii fructului

Palinca de pere, cu fructul în sticlă, este produsul cu care se mândreşte un buzoian din zona de munte a judeţului, unde sunt întinse livezi de pruni, meri şi peri. Fructele sunt introduse în sticlă când sunt mici şi sunt recoltate peste patru luni.

Valeriu Hagiu este unul dintre proprietarii întinselor livezi de pe raza comunei Calvini, judeţul Buzău. A fost nevoit să găsească alternative de valorificare a cantităţilor uriaşe de fructe şi de curând a pornit o afacere cu fructe deshidratate.

Surplusul de pere ajunge la fermentat, după care se transformă într-o pălincă aromată, cum rar se mai găseşte prin apropiere, după cum se mândreşte Valeriu Hagiu. Acesta este printre puţinii munteni din zona Buzăului care produc palinca cu pară în sticlă.

Spune că procesul începe primăvara sau la începutul verii, atunci când perele din pomi sunt foarte mici. Acestea se introduc într-o sticlă, fixată pe creangă, şi se recoltează toamna. Pentru producerea băuturii îmbuteliate împreună cu un fruct este nevoie de pricepere şi foarte multă răbdare.

”Începem treaba când perele sunt foarte mici. Sticlele trebuie agăţate în pom, introducem para în sticlă după care o protejăm patru luni de zile până ajunge la mărimea aceasta. Se introduce crăcuţa cu para mică, atât cât să poată trece prin gura sticlei. După aceea, ca să o protejăm de soare, învelim sticla cu ziare. De asemenea, când plouă, trebuie să scoatem apa din sticlă”, spune Valeriu Hagiu.

Valeriu şi soţia lui au grijă de fructele din sticlele atârnate în pomi timp de patru luni, ”ca de nişte copii mici”. În fiecare an, agaţă în peri cel puţin 50 de sticle, cele mai multe de un litru. Aleg sticle mai mari, ca să le permită fructelor o dezvoltare normală.

”La sfârşitul acestei perioade de aproximativ patru luni se spală interiorul sticlei dar şi para. Avem nişte sârme cu perii cu ajutorul cărora spălăm bine, apoi clătim de câteva zeci de ori ca să eliminăm toate impurităţile. Se mai strâng resturi uscate, insecte, în cele patru luni cât sticlele stau în copac”, spune Valeriu.

Producătorul din Calvini toarnă în sticlele cu perele crescute în interior palincă făcută în anii trecuţi. Băutura pe care o obţine prin distilarea perelor recoltate anul acesta o va îmbutelia la anul. Valeriu Hagiu păstrează şi învecheşte licoarea în butoaie din lemn.

”După ce spălăm foarte bine sticla şi para, punem pălinca de 55 de grade, care este tot de pere, şi se consumă în momente importante, pentru că îl considerăm un produs special. Se vând foarte bine în târguri de produse tradiţionale. Preţul ajunge la 100 de lei un litru pălincă iar clienţii ştiu că e chinuială mare cu para, care trebuie protejată multe luni, aproape zi de zi”, spune Valeriu Hagiu, din Calvini.

Palinca se obţine prin fermentarea şi distilarea diverselor fructe şi trebuie să aibă un conţinut ridicat de alcool, de peste 40 de grade. Diferenţa dintre ţuică şi pălincă constă în faptul că ţuica se produce doar din prune.