Senatorul PMP de Buzău, Dorin Bădulescu a adresat o interpelare oficială ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, după apariția unui ordin referitor la normele de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor.
Bădulescu este de părere că aceste norme reprezintă o glumă tristă și sinistră, fiind doar o altă vacă de muls pentru niște achiziții rapide aducătoare de belșug unor grupuri de interese, care arată încă o dată cam câți bani dau unele formațiuni politice pe inteligența alegătorului.
INTERPELARE
Adresată: Domnului Nelu TĂTARU, Ministrul Sănătății
Senator: Dorin-Valeriu BĂDULESCU
Circumscripția electorală: Nr. 10 Buzău
Grupul parlamentar: PMP
Sedința Senatului din data de: 2 septembrie 2020
Obiectul interpelării: Sănătatea și siguranța sanitară în procesul de învățământ, acest Labirint al lui Pan creat de Ministerul Sănătății sau gluma tristă numită Normele de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor.
Stimate domnule Ministru,
Calitatea și eficiența unui act normativ, indiferent de domeniu sau de adresabilitate, constau în modul în care legiuitorul este capabil să gândească și să folosească atât aspectele generale, cât și cele specifice. De asemenea, atunci cand vorbim de guvernarea și reprezentarea unui domeniu de activitate al statului și societății per ansamblu, performanța și productivitatea celor implicați rezidă în capacitatea acestora de a se raporta întocmai la realitatea, nevoile și interesele respectivului domeniu și ale celor pe care îi reprezintă. În plus, atât timp cât nu exista o colaborare și o cooperare interinstituțională a tuturor actorilor implicați, nu putem vorbi de o adevarată funcționalitate, ci doar de măsuri formale, fără substrat care nu doar că sunt complet ineficiente, dar riscă să producă dezavantaje sau precedente extrem de periculoase.
Cred sau cel puțin sper că sunteți conștient și dumneavoastră (sau mai ales dumneavoastră!!) atât de aspectele menționate mai sus, cât și de situația, din toate punctele de vedere, a școlii românești.
Înainte de epidemia de COVID-19, vorbeam de faptul că, majoritar, în România, clasele sunt suprapopulate, dotările sunt minimale și că foarte multe clădiri în care se desfașoară actul de învățământ nu doar că nu asigură și nu pun la dispoziție o infrastructură minimală, ba, mai mult, reprezintă un adevarat pericol la adresa integrității și sănătății fizice a copiilor. De la grupuri sanitare aflate în condiții mizere și insalubre, până la tavane care se prăbușesc în timpul orelor de clasă, infrastructura școlii românești prezintă un tablou dezastruos și sumbru.
Într-un stat democratic, membru al Uniunii Europene, într-o lume în care trăim în plină Industrie 4.0, într-un stat ce are pretenția alinierii la secolul XXI, majoritatea copiilor nu au nici măcar apă sau săpun la grupurile sanitare din unitățile de învățământ și, de cele mai multe ori, ca și în spitale, așa cum bine știți, cadrele didactice, copiii și părinții asigură pe banii lor minimumul de resurse necesare unui confort și siguranței sanitare. La fel, în afara eforturilor de cosmetizare care, în proprție de peste 90%, vin tot din partea copiilor, cadrelor didactice și părinților, clasele au ramas în marea lor parte aceleași în ceea ce privește dotările și condițiile oferite.
În plus, în ciuda numeroaselor proiecte și modificări repetate ce tind să devină un proces infinit, programa școlară rămâne încă un amalgam care nu ofera nicio certitudine și ordonare a priorităților în educație, rezumându-se doar la un șir de idei și proiecte așa zis inovative și aceleași cadre depașite demult. Iar la aceasta se adaugă și aspectele ce țin de asigurarea necesarului funcțional de resursă umană angrenată în procesul de învățământ.
La toate acestea, se adaugă faptul că, de luni de zile, ca urmare a epidemiei de COVID-19, vorbim de o schimbare fundamentală și în ceea ce privește modalitatea de desfășurare a actului de învățământ. Și mă refer aici la învățământul online, care, în prezent, se află în aceeași situație dezastruoasă și complet nefuncțională.
Și în tot acest cadru tragic al învățământului românesc cu tot ce presupune organizarea și desfășurarea sa, în urma cu cateva zile, în Monitorul Oficial s-au publicat Normele de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor pe care Ministerul Sănătății le-a elaborat. Personal, atunci când am citit pentru prima dată acest act, am crezut că am facut vreo confuzie și că ele au fost elaborate de Ministerul Sănătății din orice alt stat membru UE ca, mai apoi, să mă întreb dacă este real, este o glumă sinistră sau, pur și simplu, o dovadă de rupere completă de realitate a Ministerului pe care îl conduceți și o simplă bifare a unor sarcini din categoria „ne facem că facem”.
Tot acest document, aflat complet în afara posibilităților și realităților școlii românești, nu face decât să sublinieze și mai tare carențele, precum și incapacitatea Ministerului Sănătății de a gasi soluții punctuale reale. Aceste Norme, stimate domnule Ministru, reprezintă o inițiativă laudabilă, cu o singură mențiune. Aceea că sunt complet nefundamentate în raport cu școala românească din prezent! Ar fi extrem de tragic dacă și aceste Norme s-ar înscrie într-un lung șir de acțiuni populiste sau cu interes strict politic și electoral, menite doar să sublinieze o implicare și activitate a Ministerului, în afară de aceasta neexistând niciun caracter practic aplicabil, altul decăt o și mai mare îngreunare a unor sectoare cheie ale statului și un transfer de responsabilitate cu substrat politic.
Atât sănătatea, cât și educația nu sunt și nici nu trebuie să fie domenii demne de bifat pe o listă de sarcini. Persoanele cărora va adresați și cărora ar trebui să le reprezentați interesele și nevoile, nu sunt cifre pe o foaie. Sunt reali. Cu nevoi reale. Sunt persoanele care, zi de zi, se confruntă cu probleme majore cărora nu li se găsește un răspuns sau o soluție.
Atunci când ne raportăm la oameni, nu trebuie să existe loc de interpretări și nici acțiuni pur formale. De aceea, vă rog, stimate domnule Ministru, să îmi comunicați următoarele:
1. În ce constau, în mod argumentat, motivarea și fundamentarea reală bazate pe posibilitățile și realitatea din prezent a școlii românești pentru fiecare articol și alineat în parte existente în cadrul Normelor de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor?
2. Care este analiza și evaluarea de nevoi, posibilități și impact, raportată la realitatea școlii românești din punct de vedere al infrastructurii școlare și a resurselor materiale și umane, pe care ați efectuat-o în elaborarea acestor Norme?
3. Care este estimarea pe care ați făcut-o referitor la obținerea din partea școlilor a avizelor sanitare în conformitate cu aceste Norme elaborate?
4. Cine este și va fi responsabil de faptul că numeroase școli din România nu vor putea respecta aceste Norme și, prin urmare, nu vor putea fi avizate sanitar?
5. Care este motivul pentru care aceste Norme nu cuprind și derularea la nivel online a procesului de învățământ, un aspect care este și va deveni parte integrantă a educației și care, la rândul său are nevoie de reglementări și norme sanitare?
6. În ce a constat, argumentat și dovedit, activitatea comună de consultări cu Ministerul Educației și Cercetării în elaborarea acestor Norme?
7. Având în vedere faptul că, uzual, aceste norme cad în responsabilitatea locală, care este spijinul real și dovedit pe care îl oferiți autorităților locale pentru îndeplinirea acestora în așa fel încât să nu ne mai confruntăm cu încă un caz în care Ministerul elaborează un cadru care nu doar că îngreunează activitatea acestor autorități, ci, mai mult, le face direct responsabile?
#impreuna pentru #buzau
#dorinbadulescu
#pmp
